OROLOSUO ETERO SIOTIL GETO DU NESABIO DISILE LOUBESEROU KO BASTARNOU TO SO LISGO AKEO NALITAUKO MATO PERSO MAKIDONUO REKAUKO MATORA REKO ESO AOFONI DOPET RAMESIO OROLOSOU KO MATORA GETO MERTEO NONTASUO EDEKA SOTO BASTARNO AKEO SENUO PMITA MATORA GETO.

Traducere si adaptare:

Oroles etern va fii getul ce nesabuit isi dorea iubita din randul bastarnilor ce era legata aici prin nastere de regele (intaiul barbat) al persilor al macedonilor,al grecilor.Regina grecilor vaduva ramasese.Oroles cu regina au mers, (alaturi de ) nuntasii adica toti bastarnii aceia inuditi prin sange cu regina geta.

Comentarii lingvistice:

1)Interesant e ca acest”til” din “ siotil” (el este, el va fii ) , apare si in unele traduceri ale inscriptiei tracice de pe inelul de la Ezerovo, o noua dovada a autenticitatii placutelor.
2)Un slavism evident, “loubesero”, de la slavul “liube, liuba”.
3)”Mato”. Acest cuvant a dat mult de furca lingvistilor, care il considera in buna parte cuvant de sorginte ne-indoeuropeana.Parerea mea, este ca “mato” este un cuvant indo-european, la urma urmei.Dovada o gasim in acest text, unde apare femininul de la “mato”, “matora”.”Matora” poate fii pus in legatura cu latinescul “matrona”, si astfel masculinul “mato” ar insemna un fel de “prim barbat” al tarii. Aceasta demnitate de “prim barbat” al tarii va ramane pana in evul mediu, unde il gasim pe Barbat, fratele cneazului Litovoi.Deja totul incepe sa faca sens.
4)”Aufoni”, asemanator cuvantului romanesc orfan, cred ca aici avand sensul de vaduva.

Comentarii istorice:

Este vorba in acest text despre regele Oroles (uliul), si despre conflictul sau cu bastarnii.Din text, reiese ca femeia pe care o dorea el din randul bastarnilor, era probabil pe jumatate bastarna, dar legata prin nastere de linia regala a regatului elenistic macedonean, ce la acea vreme cuprindea si pe greci, dar si pe persi.Nu stiu ce sa cred in privinta autenticitatii textului, cred ca ar trebui comparat si cu alte surse ale autorilor antici privitoare la regina respectiva, surse pe care momentan nu le detin.