<< pagina 3

DUPA RETRAGEREA AURELIANA. CE S-A INTAMPLAT CU DACII LIBERI ? CINE SUNTEM NOI ROMANII, DEFAPT ?SI CAND NE-AM CRESTINAT ?


De pe la mijlocul secolului III d. Hr, provincia Romana Dacia era deja ca si pierduta. Imperiul Roman, in decadere, nu isi mai permitea sa apere o provincie asa de indepartata, provincie supusa la atacuri extrem de puternice venind din aproape toate directiile.
Astfel, retragerea aureliana vine ca un gest firesc.Probabil ca cea mai mare parte din populatia de colonisti va fii urmat legiunile in anevoiosul drum catre sudul Dunarii, iar cei ce au ramas, se vor fii pierdut in masa populatiei dacice, ce va ajunge din nou sa se intinda asupra intreg teritoriului actual al Romaniei. Muntenia, Oltenia, Transilvania, Dobrogea, Crisana, Banatul, vor cunoaste o adevarata renastere a culturii materiale de tip dacic, in aceasta perioada. Cultura carpilor, cultura arheologica de tip “Militari-Chilia”, sunt mai mult decat graitoare in acest sens.

Dar aceasta renastere nu va dura prea mult.Imparatii romani, vor lansa din nou atacuri asupra dacilor. Multi imparati din aceasta perioada ( de ex, Dicletian) , si-au luat numele de “dacicus maximus” sau “carpicus maximus”.O parte insemnata a populatiei dacice, ajunge sa fie deportata de romani la sud de Dunare (aceasta parte a populatiei dacice va da un aport insemnat la etnogeneza poporului albanez), sau in Panonia (unde vor ramanea pana la venirea hunilor, e vorba de acei “pastori ai romanilor” pe care hunii lui Attila i-au gasit aici la venirea lor din pustiurile Asiei).

Imediat dupa aceste deportari, gotii patrund masiv in Dacia.Nu cunoastem prea multe despre aceasta navala a lor, dar se pare ca in unele cazuri a avut un caracter violent. Gotii preiau conducerea politica asupra acestui teritoriu, devenind clasa dominanta.Dacii, sunt redusi din nou la starea de taranime.
Dar ce ne spune arheologia ? Gotii au creat cultura materiala de tip “Cerneahov”, numita la noi in tara si “Santana de Mures”, o cultura materiala cu o dominanta gotica, dar si cu puternice elemente dacice, cel putin la vest de Nistru, cultura arheologica ce va ramane dominanta pana la navalirea hunilor.

Dupa cum bine stiti, pentru toate popoarele europene exista date oficiale privind crestinarea.Mai putin pentru noi, romanii. Stim cu certitudine cateva lucruri, ca deja din timpul vietii Sfantului Apostol Pavel, lumina crestinismului va fii patruns deja, cel putin in zonele limitrofe Marii Negre.Stim ca deja in anul 60d. Hr, multi daci si-au parasit credintele stravechi pentru a imbratisa crestinismul ce l-au primit de la Sfantul Apostol Andrei, ucenicul Mantuitorului nostru Iisus Hristos.
Astfel, inca inainte de inceperea stapanirii romane propriu-zise, se contureaza tabloul general al increstinarii dacilor.Dupa parerea mea, e foarte posibil ca printre acei fugari romani ce si-au gasit adapostul la curtea regelui Decebal, fugari mentionati in foarte multe surse, sa se fii aflat si crestini.Mai tarziu, procesul de crestinare ia amploare , iar in secolele IV-Vd. Hr, crestinismul cuprinsese toata intinderea Daciei. Mai are rost sa mai mentionez, pe “apostolul national al romanilor”, Sfantul Nicetas din Remessiana, sau pe Sfintii Mucenici de la Niculitel ?
Cert e ca pana la venirea slavilor in sec V-VI d.Hr, populatia autohtona de pe teritoriul Daciei era in intregime crestina, paganismul devenind inca de pe-atunci doar o amintire, urme ale sale pastrandu-se in traditiile populare, in sarbatori, in ritualurile vrajitoresti practicate pana in zilele noastre. Suprapunerea crestinismului ca religie adevarata peste credintele stravechi, a dat nastere acestei puternice spiritualitati a poporului roman, spiritualitate pe care nu o mai regasim la nici un alt popor european.De aceea, eu vad crestinismul drept placa turnanta, piesa “de baza” in formarea poporului roman, si a mentalitatii sale.

Sa revenim insa la goti.Gotii, principalii creatori ai culturii de tip “Cerneahov” , nu au luat o parte o parte activa la formarea poporului roman.Au fost o casta militara ,un popor migrator ce a ramas aici destul de putina vreme, un prim val al valurilor ce urmau sa vina.Ne-au lasat in limba noastra doar doua cuvinte, “balta” si “sticla”.Insa marele lor merit a fost ca au dat istoriei pe stralucitul istoric Iordanes, cel, care confundandu-i pe goti cu geti, ne-a dat valoroase informatii despre trecutul poporului nostru.Tot de la goti provine si una din vechile denumiri date poporului nostru, anume denumirea de “vlah”.

La sfarsitul secolului IVd. Hr, din pustiurile Asiei, apare un nou popor migrator, de data asta de sorginte turanica, hunii.Arcasi calare neintrecuti, luptatori viteji dar nemilosi, hunii zdrobesc cu usurinta la nordul Marii Negre confederatia Alanilor (ramasitele scitilor si ale sarmatilor) , apoi lovesc pe goti necrutator.Trecerea lor spre Campia Panonica a fost, dupa cum ne spun izvoarele istorice, extrem de violenta.

Vor mai fii fost daci pe-aici in acele vremuri ?Da, cu siguranta.O parte dintre ei, numiti de catre istoricul bizantin Zosimos, “carpo-daci”, ataca impreuna cu hunii granitele Imperiului Roman in anul 381d. Hr, dovada ca dacii inca erau prezenti la nord de Dunare, in numar mare, capabili sa organizeze raiduri de anvergura.A doua mentiune a dacilor din acele vremuri, vine din titlurile regelui hun Attila, si anume “dux dacorum”.

Dupa moartea lui Attila, imperiul hunilor dispare.In spatiul carpato-dunarean, hunii ajung sa fie inlocuiti de catre gepizi, o alta populatie germanica, care la randul lor sunt invisi de avari.

In secolele V-VI, apar pe scena istoriei slavii.Popor indo-european, numeros, navalesc asupra intregii Europe de Est venind din mlastinile impadurite ale Bielorusiei. Spre deosebire de alte popoare migratoare, slavii vor trece relativ pasnic prin spatiul carpato-dunarean, si vor lua parte, intr-o oarecare masura, la formarea poporului roman si a primelor formatiuni pre-statale.
Dovada conlocuirii pasnice a slavilor cu dacii/vechii romani , este data de descoperirile arheologice ce vadesc incepand cu aceasta perioada o cultura unitara pe intreg teritoriul tarii, numita “ Ipotesti-Candesti”.

<< pagina 3